"Nu mor caii când vor câinii..." aşa zicea Bunicu' lu' Rici

marți, 27 septembrie 2011

RTV - O NOUĂ TELEVIZIUNE; INVESTIGATORII OBAE ŞI LOVIN AU PIERDUT ŞTIREA! - episodul doi şi ultimul cu poze

În episodul de ieri am văzut cine conduce acum RealitateaTV, uneltele furăciunii domnului Sebastian Ghiţă şi am arătat de unde vin banii pentru salarii, din munca angajaţilor RealitateaTV (care erau şi nu mai "este"). 

Să vedem care e treaba cu firma S.C. RTV Satellite Net s.r.l, oare de ce a ales domnul Sebastian Ghiţă această firmă şi nu alta să încheie contracte cu angajaţii Realitatea Media S.A.? De ce nu i-a angajat pe Asesoft? Sau pe E-Mag? Sau pe Flanco, raionul frigidere? 
Părerea mea este că... dar e doar părerea mea, e posibil să mă înşel, domnul Sebastian Ghiţă a văzut o oarecare asemănare între RTV şi RealitateaTV. 

Domnul Sebastian Ghiţă poate să decidă schimbarea siglei RealitateaTV aşa cum a schimbat decorul? Poate.  
Domnul redactor-şef multimedia Eugen Chelemen poate să decidă acelaşi lucru? Poate. 
Doamna producător general Letiţia Zaharia-Bădescu care habar n-are cum se schimbă sigla la televizor, poate să susţină schimbarea? Poate. 
Domnul Cătălin Popa care nu ştim ce funcţie mai are, poate să fie de acord? Poate. 
Doamna Roxana Niculescu, director de programe pe viaţă, poate să fie şi dumneaei de acord? Poate. 
Alţi şefi mai mici, în cazul absurd în care i-ar întreba cineva, ceva, îşi dau acordul? Îşi dau. Perfect.
Ca într-o mare familie, consensul este deplin.
Mama, acasă, de unde ştie că se uită la RealitateaTV? Păi vede o siglă pe care o cunoaşte, o vede pe Ema Zeicescu, o vede pe Cristina Şincai, o vede şi o aude, mai ales (mai rar, deci, mai bine), pe Andreea Creţulescu  imposibil de confundat, pe alţii... şi ştie că televizorul e pe RealitateaTV. O vreme, mama se uita la Răzvan Dumitrescu şi credea că vede RealitateaTV, Antena 3 nu-i plăcea. Răzvan era de mult la Antenă. Se uita şi la Oana şi la Ursu şi era convinsă că vede RealitateaTV, mai-mai să creadă că Realitatea s-a mutat la Antenă... În urmă cu şapte ani, când am schimbat sigla din simbolul curcubeului domnului Prigoană în sigla de acum, o vreme am scris pe ecran REALITATEA TV. Abia după vreun an, din câte îmi amintesc, a rămas doar sigla fără numele scris pe ecran. Sunt lucruri pe care le-am învăţat în anul I la facultate, cred că le-a învăţat şi domnul Sebastian Ghiţă la Drept sau la baschet aşa că le ştim cu toţii, avocaţi, baschetbalişti şi regizori. Schimbă sigla dar scrie REALITATEA TV sub ea şi poate şi prescurtarea RTV sau nu... ceva de genul ăsta, oamenii le vor vedea pe prinţesele pe care le ştiu de pe ecran, văd că scrie RealitateaTV, deci văd RealitateaTV! Domnul Ylan Schwartzenberg îl va da în judecată pe domnul Sebastian Ghiţă, va începe un proces de la care reporterii de eveniment de la RTV vor transmite în direct şi peste vreo 29374683409837 de ani se va vedea că domnul Sebastian Ghiţă, dintr-o eroare, a folosit ceva ce nu-i aparţinea şi îşi va cere scuze. Sau nici scuze nu-şi va cere, dimpotrivă, justiţia oarbă îi va da dreptate (pentru că oarbă fiind, nu a văzut unde e dreptatea). Contractele de muncă cu respectiva S.C. RTV Satellite Net s.r.l. sunt semnate, oamenii nu sunt interesaţi dacă iau banii de la RTV sau RealitateaTV, furtul, odată executat, nu mai contează de unde ne plătim creditele la bănci şi de unde vin banii pentru rechizite la copii sau banii pentru chirie... important e că avem un loc de muncă la care suntem plătiţi.

Când doamna Letiţia Zaharia-Bădescu m-a informat că nu sunt pe organigrama noii televiziuni, i-am răspuns că nici nu vreau, nu ştiu unde lucrează dumneaei dar eu am un contract cu Realitatea Media S.A, contract care nu a fost reziliat. Dacă vreau să mă mut la o altă televiziune, atunci mă decid la care vreau să merg, poate să fie RTV, poate să nu fie, dar o fac pentru că vreau eu, NU pentru că mă pune cineva pe o organigramă. Acum, pentru colegii mei care lucrează în numele RealitateaTV la o altă firmă... nu sunt jurist ca domnul Sebastian Ghiţă care mai nou a descoperit că se pricepe la televiziune, am terminat o şcoală de film, deci nu mă pricep la drept ci la altceva. Dar mă gândesc... dacă mâine aş face o firmă care se numeşte TVPRO şi o conving pe Esca să vină prezentatoare... hai, fie, îl conving şi pe Busu şi, neapărat, pe Nety Sandu. Oare aş fi patronul noului ProTV? Dar dacă aş lucra la firma TVPRO şi aş emite emisiuni tv chiar cu sigla ProTV, cum se întâmplă acum la RealitateaTV... aş fi legal? Dar toţi cei care fac asta acum, sunt legali, care lucrează la RTV Ploieşti dar apar la televizor la RealitateaTV? Cum explică domnul Ghiţă această situaţie altfel decât ca pe ceva strict tehnic şi de ce contractele astea, pe o lună, cum zic unii, nu au fost făcute pe oricare altă firmă ci pe RTV? Poate că singura explicaţie este... de-aia, dintr-o coincidenţă.

De două zile încoace am avut parte de mai multe tipuri de reacţii: colegi care m-au felicitat deschis, m-au sunat sau mi-au dat sms-uri; colegi care au preferat să nu intre în contact cu mine; anonimi care au scris comentarii în care mă pun la zid pentru că am îndrăznit să mă iau de Ghiţă salvatoru' în vreme ce cu ani în urmă luam o mulţime de bani la RealitateaTV şi nu făceam nimic; ba chiar, un anonim regretă că am ieşit din spital că să-l supăr acum pe Ghiţă al lui. Ce mă întristează cu adevărat este următoarea secvenţă de viaţă: văd doi colegi care stau la birou unul lângă celălalt. De amândoi mă leagă momente fantastice, o transmisiune în direct plină de emoţie, un breaking news adevărat (nu cu Irinel şi nici cu cofetăreasa), momente care nu se pot trăi decât în acest loc, în direct, la RealitateaTV (adică se trăiau, mai exact). Cei doi colegi ai mei se uită fiecare la celălalt şi în mintea fiecăruia este întrebarea "oare pe el l-a chemat să semneze?" adică... oare el o să mai aibă serviciu? Dar pe mine mă vor chema? Amândoi au muncit şi au venit ani la rând cu bucurie la serviciu, acum se suspectează reciproc, fiecare crede că celălalt a fost chemat... 

Ştiu, dragi colegi, că fiecare aveţi probleme. Cine nu are? Ne ştim problemele, unii-altora şi fiecare şi le ştie pe ale lui. Unii dintre voi aveţi credite, alţii aţi fost aduşi din provincie şi aveţi de plătit chirii... Eu nu ştiu dacă voi mai avea cu ce să plătesc şcoala copilului. Dar acest fel umilitor în care aceşti şefi vă arată cât de mult vă dispreţuiesc munca este de-a dreptul jignitor, parcă vă dau ceva de pomană iar ei sunt miezul, ei sunt cei care decid cine moare şi cine trăieşte. Asta mi se pare de neacceptat. Situaţia poate să fie oricât de grea dar când dispare şi ultima urmă de respect, când sentimentul este "nu am ce să fac, semnez..." iar ei ştiu asta... atunci bucuria de a munci nu mai există. Tratamentul acesta este degradant. De vreme ce domnul redactor-şef multimedia îşi permite să jignească oamenii de parcă sunt sclavii lui, deşi mulţi dintre voi aveţi o meserie specializată, aţi făcut o facultate şi nu sunteţi în televiziune paraşutaţi de Cătălin Popa, atunci nu mă mai miră modul mizerabil, umilitor, în care şi-au permis să-i selecţioneze pe cei pe care îi vor mai departe şi să-i umilească inacceptabil pe restul. Cineva îmi spunea într-un comentariu "dar Sergiu Toader cum a procedat?" Sergiu Toader nu e sfânt, a făcut şi el greşeli. Dar nici asta şi nimic altceva nu justifică ce se petrece zilele astea la RealitateaTV. Altcineva îmi spunea că e nevoie de un sindicat. Poate e, nu ştiu. Eu am fost într-un sindicat în urmă cu 21 de ani, cel condus de Dumitru Iuga şi mi-a ajuns, nu mai vreau să ştiu de sindicate.

Ce face d-l Ylan? Aici stă pe canapea
În tot acest timp mulţi colegi m-au întrebat ce face domnul Ylan? Din păcate, nu  vă  pot răspunde pentru că nu ştiu dacă face ceva şi ce anume. Ştiu că noul sediu este în pregătire şi nu va mai dura mult până când RealitateaTV va emite de acolo. Sunt implicat în acest proiect şi sper să ia sfârşit cât mai repede. Nu ştiu care este strategia de comunicare a domnului Ylan, dacă are una şi cum se manifestă. Cert este că cei care vor să vadă sânge pe pereţi de la domnii Ghiţă şi Ylan nu vor avea această satisfacţie. Nici cei care aşteaptă să primească bani mai mulţi decât le-a oferit domnul Ghiţă ca să lucreze pentru domnul Ylan, nu cred că au aşteptări prea realiste (am întâlnit şi acest caz). Oricum ar fi, domnul Ghiţă nu se lasă, sunt sigur că va face tot posibilul ca RealitateaTV să fie a sa pe mai nimic. 

Nu am nicio treabă cu domnul Ylan. Nu l-am văzut în viaţa mea în carne şi oase. Nu sunt de partea nimănui. De opt ani lucrez la RealitateaTV, televiziune de ştiri din România deţinută de Realitatea Media S.A. Iubesc televiziunea asta şi am reacţionat văzând că cineva vrea să o fure. Când nu voi mai vrea să lucrez aici, fără să mă intereseze cine este patron, voi pleca. Până atunci, nu!

Care v'a să zică, totul a pornit din momentul în care domnul Vîntu, fostul patron al RealitateaTV a devenit falit şi cu ameninţări prezidenţiale pe urmele sale. Cum am mai spus cu altă ocazie, deşi nu am avut şi nu am acţiuni la Realitatea Media, tata a avut bani la FNI (Dumnezeu să-l ierte, pe tata) şi nu a fost pe lista premianţilor care au ştiut cu câteva zile înainte de prăbuşirea Fondului să-şi retragă banii, deci, i-a pierdut. Aşadar, pentru mine, domnul Vîntu nu a fost şi nu este uşă de biserică. După ani, domnul Vîntu, fără să ştie, mi-a returnat banii pierduţi de tata, pe munca mea, ce-i drept.
Acum, domnul Ghiţă vrea să fure munca de opt ani a celor care am făcut RealitateaTV să fie ce este, mai mult, domnul Ghiţă vrea să fure investiţia făcută de domnul Vîntu din banii de la FNI (aşa spun unii despre Realitatea), deci domnul Ghiţă vrea să fure şi banii băgaţi şi pierduţi de tata la FNI.


BICICLETA DIPLOMATICĂ în parcare la RealitateaTV
Pentru toate acestea, domnului Ghiţă şi celor care se pregătesc de procese şi alte manifestări juridice,  le spun pe această cale că îi invit să-mi ia boii de la bicicleta mea diplomatică (aşa spune nevastă-mea, că am o bicicletă diplomatică).  Locuiesc cu chirie, am o rablă de maşină din '94 pe care o repar singur şi o rulotă cumpărată la mâna a doua. Cărţile şi filmele nu le dau nici cu miliţia aşa că doamnelor şi domnilor, mai rămâne să daţi cu maşina peste mine când mă plimb cu bicicleta. Ca să completez declaraţia de avere, mai am un teren de 1700 de mp pe care vă invit să-l curăţaţi de buruieni.




  Foarte ciudat, de Paşte, când am scris SCRISOAREA DESCHISĂ, ( http://gabrielbugnar.blogspot.com/2011/04/scrisoare-deschisa-patronilor-mei-sorin.html ), domnul Ghiţă a cerut să apară pe realitatea.net iar paginademedia.ro şi reportervirtual.ro au publicat-o imediat, în cor. Domnul Ghiţă mi-a adresat un răsapuns public, a simţit că i-am ridicat la fileu. De regulă, nu prea apărea vreo băşină în presa românească pe care să n-o preia doi investigatori, i-am numit pe Obae şi Lovin. Cred că e doar o scăpare, şi eu când eram reporter mai scăpam ştiri... de astă dată scriu de trei zile, am mii de vizite pe blog, primesc o mulţime de semnale din redacţie dar Obae şi Lovin, investigatorii lu' peşte, dorm. Nici realitatea.net n-a suflat vreo vorbă. Gurile rele spun că cei doi sunt plătiţi de Ghiţă. Eu nu cred asta, cred că le-a promis câte un Jaguar. Nu mă bazez pe nimic, aşa cred eu. Băieţi! Dacă eraţi la Eveniment şi pierdeaţi ce se întâmplă acum la RealitateaTV, cum se fură o televiziune, eraţi daţi afară! Pe bună dreptate!

Domnul Ghiţă nu mi-a dat vreun semn şi nici cei pomeniţi zilele astea în ce am scris. Sigur, nu mă aşteptam să mă invite domnul Ghiţă la restaurant să ne cunoaştem din nou. A făcut-o în primăvară, acum n-ar mai avea niciun motiv, probabil. În schimb, îl anunţ pe domnul redactor-şef multimedia Eugen Chelemen că adresa mea de mail a fost redeschisă, am salvat tot ce era de salvat, voi urmări pe mai departe cînd apare pe mail, iar, cofetăreasa care s-a înţeles cu jefuitorul. 

Un om de la care nu mă aşteptam a venit cu argumentul că acum la RealitateaTV se face rating, că publicul a "întinerit". În urmă cu două săptămâni, când am picat de serviciu cu Simona Gheorghe (nu mai ştiu exact ce funcţie are, cred că e redactor-şef adjunct semimultimedia), i-am spus următoarele: 
1. dacă ştie câte puncte de rating făcuseră Ştirile ProTV cu o seară înainte; nu ştia, i-am spus eu, 7 puncte.
2. dacă vrem rating, fac un pariu, merg în faţa prezentatoarei de ştiri, în direct, mă aşez cu spatele la cameră şi-mi dau pantalonii jos, sigur facem şi noi 7 puncte de rating. Dacă lângă mine vine şi ea, Simona Gheorghe, şi ea cu spatele la cameră, îşi dă pantalonii jos, facem 14 puncte! Iar dacă lângă noi vine şi domnul Ghiţă şi îşi dă şi el pantalonii jos la cameră facem 28 de puncte de rating! (la domnul Ghiţă ratingul e mai mare că are bani mai mulţi). Au fost martori de faţă care pot confirma, discuţia a fost reală. Am spus-o şi o tot repet... Şi prostituţia e o formă de a face bani dar nu toată lumea apelează la ea. Să faci rating cu cofetăreasa, nu e greu. Mai greu e să faci rating cu Johnny Răducanu (Dumnezeu să-l odihnească)... dar pentru asta trebuie să-l fi dat pe Johnny la tv cel puţin la fel de des ca pe Irinel, chiar dacă asta nu aduce rating peste noapte, nu să-l ai filmat în interviu din 2008 şi când moare să spui că e un interviu inedit... dar, de fapt, pentru asta trebuie să ai habar cine a fost Johnny... altcineva decât Vanghelie.... dragă redactor-şef multimedia...


Când domnul Ghiţă l-a numit şef pe domnul Chelemen, am scris că aştept proiectul editorial şi renovarea toaletei invitaţilor. Domnul Ghiţă şi-a apărat redactorul-şef multimedia, mi-a trimis un mesaj în care-mi spunea că e sigur că foarte curând va apărea proiectul editorial şi că toaleta, aceeaşi de pe vremea lui Sergiu (iar Sergiu!) o va renova el, domnul Ghiţă. Proiectul a apărut pe cât de renovată e toaleta. Adică proiectul e acelaşi de pe vremea lui Sergiu, nu s-a schimbat nimic fundamental la tv (cu excepţia lui Irinel care a mai îmbătrânit).

Azi, marţi, nu am timp... dar miercuri voi merge să-mi văd colegii în redacţie la RealitateaTV, în hală. Sunt sentimental, mi se face repede dor. Aşa că domnule Sebastian Ghiţă, domnule redactor-şef multimedia, ceilalţi domni şi, fireşte, doamnelor din conducere, aveţi ocazia să mă prindeţi viu!

Onoare muncii!

4 comentarii:

Anonim spunea...

Imi arat si eu dosul. Nu e un dos important, e unul de tehnician, asa ca nu o sa ridice rating-ul, da' o sa il arat asa, just for the heck of it.

Tooniii Stoooiiiican spunea...

Cand eram copil , citeam seara poezia si dimineata o stiam 'pedinafara'-pentru ca ma gandeam la ea in somn .Aseara am citit povestioarele tale.
1.Un ciocoi fura de la alt ciocoi care a furat de la parintii nostri .
2. Un director este instrumentul patronului .Cu cat are mai putina carte , stie meserie mai putina , el va oferi mai mult devotament.Si stapanul are grija.
Boierul Sirbu ne-a facut chiar si'facultate '.
3. Problema e ca te-a dat afara ( ca ai fost incomod ) si nu mai vezi nici un ban pe ce-ai muncit.Nu-ti pasa de bani , dar familiei tale ii pasa .
4.Un jurnalist trebuie sa aiba incredere in institutiile statului =JUSTITIE ,POLITIE,etc.Si sa lupte pentru indreptarea neregulilor care apar ici-colo . La fel si cu Sindicatul . In TVR ,oamenii au ceva de castigat datorita Sindicatului.
5.Mai e liber postamentul din fata Case presei ?

Gabriel Bugnar spunea...

Toni! Salutări!
Înainte de toate îţi mulţumesc pentru comentariu. Sunt de acord cu primele trei puncte. Nu cred că daca merg la poliţie, justiţie... şi le spun "un ciocoi fură o televiziune de la alt ciocoi" (absolut de acord!) se va deschide măcar o anchetă... S-au autosesizat ei şi dintr-un telefon anonim, acum au povestioarele mele, cu nume şi prenume, n-au decât să o facă.
În ianuarie 1990, când s-a înfiinţat primul Sindicat Liber al primei Televiziuni Libere, cred că am fost printre primii care au plătit cotizaţia. Dupa nici câteva zile, d-l Iuga, liderul acelui Sindicat (aveam şi noi un dizident în TVR), mi-a spus că a doua zi urma să mergem la o întâlnire cu studenţii şi cu mai mulţi intelectuali la Arhitectură. Trebuia să se decidă dacă cerem sau nu populaţiei o mare demonstraţie pentru apărarea Televiziunii (de astă dată pericolul era că Iliescu punea mâna pe TVR). A fost celebra întâlnire la care d-l Liiceanu a spus acel discurs despre prostie. Era o vreme în care toţi, vedeau peste tot, revoluţii. Am ajuns la Arhitectură şi deşi întâlnirea a durat ore întregi, d-l Iuga nu a venit deşi toată lumea aştepta să vadă ce zice Sindicatul Liber. De ce n-a ajuns d-l Iuga şi nici la telefon nu a răspuns? Pentru că dădea un interviu la BBC... I-am cerut a doua zi să-mi dea înapoi cotizaţia. Mi-a dat-o. După ani de zile când am văzut ce personaje erau lideri de sindicat, în TVR, am renunţat. Apoi, am fost martor la aventura Ciorbea-Mitrea... Mă bucur dacă acum Sindicatul din TVR face ceva pentru oameni. Pentru mine e prea târziu... Da, soclul e liber dar nu vreau să-l ocup (dacă asta era întrebarea). Numai bine.

Anonim spunea...

Bravo sefu'. Asta mi-a placut. Acelasi "prieten"

Totalul afișărilor de pagină

Persoane interesate

Faceți căutări pe acest blog