LUPTA PENTRU REALITATEA TV - JURNAL DE FRONT

Alaltăieri seara, 17 oct. a.c., la Willbrook au venit mai mulţi operatori de teren de la Ştiri (dacă nu chiar toţi), destul de furioşi şi hotărâţi. Nu-şi primiseră salariile, ziceau. Dan Dascălu era foarte supărat că i-au crescut ratele la credite şi salariul nu, că rămâne cu puţini bani. George Târziu aştepta o ofertă de la Enache. N-a primit. În principiu, colegii operatori aveau dreptate doar că cel care nu i-a plătit cu bună ştiinţă era piratul Sebi iar ei acum erau pe celălalt teritoriu.
Tot alaltăieri seara, mai exact la ora 19.07, piratul Cătălin Popa (laureat al premiului de televiziune "dacă te prind pe stradă, te bat") le-a trimis colegilor mei de la RealitateaTV care mai lucrează în Casa Presei şi foştilor colegi (care acum lucrează la televiziunea-pirat RTV) încă un e-mail manipulator. La ora la care operatorii au ajuns la Willbrook (pe la 21) nu ştiam de mesajul laureatului Cătălin Popa. Ulterior, când am verificat e-mail-ul, am înţeles mârşăvia laureatului. Colegii mei erau îndreptăţiţi, doar pe baza celor scrise de laureatul Cătălin Popa, să fie supăraţi;  nu-şi primiseră salariul. Doar că Popa i-a folosit ca masă de manevră, precum Iliescu minerii. Doar că operatorii nu s-au lăsat păcăliţi şi nu l-au linşat pe Sorin Enache precum minerii pe Marian Munteanu.
Altădată, premiantul nostru a afirmat că îmi public compunerile pe blog şi că scot bani din asta. Minţea, la fel, cu bună ştiinţă şi neruşinare de premiant premiat de Chelemen sub privirile piratului Sebi, în adoraţia pirateriţelor Letiţia Zaharia, Simona Gheorghe, Roxana Niculescu, Mirela Voicu, Marilena Nedelcu şi restul redactoriţelor şefe adjuncte unse la grămadă în orgoliul lor adânc profesional. 
Voi face, mai jos, analiză pe textul piratului Popa. Voi analiza talentul său literar şi vom vedea în ce hal îşi bate joc de colegii săi. 

Laureatul premiului DACĂ TE PRIND PE STRADĂ, TE BAT!

 Salut,

 Va scriu pentru a lamuri putin nebunia legata de salariile pe 
 septembrie. Dupa cum ati citit intr-un mail recent, dl elan 
 schwartzenberg a garantat personal ca toti angajatii isi vor primi 
 salariile la 15 ale lunii. Deloc surprinzator, acest fapt nu s-a 
 intamplat, pentru ca toti cei care au demisionat de la realitatea media 
 in ultimele zile au fost sariti de la plata, desi ei au muncit integral 
 in luna septembrie. este vorba de sute de colegi care au primit banii pe 
 septembrie in doua transe, vineri si astazi, de la RTV Satellite.

Numai lămuriri folositoare! Doar că Elan - un slab comunicator - nu a precizat că îi plăteşte doar pe angajaţii săi. Nu vedea un motiv din care să-i plătească şi pe cei ai lui Ghiţă aşa că la ei nu s-a referit. Mai cu seamă că banii din publicitatea de pe luna septembrie i-a încasat piratul Sebi. Ce plată aşteaptă Popa?

In tot acest timp, stiu ca foarte multi dintre cei care au demisionat 
au fost sunati, convocati la discutii, amenintati cu mailuri si hartii 
pentru a-si retrage demisiile. Este o decizie personala pe care va rog 
sa o analizati cu toata seriozitatea.

Nu numai că NIMENI de la Realitatea Media nu a făcut acest lucru dar dimpotrivă, această ocazie unică oferită de piratul Ghiţă este folosită de Realitatea Media ca oamenii slabi profesional să rămână la RTV. Oamenilor cu adevărat buni nu li s-a oferit mită, nici promisiuni deşarte ci un serviciu la o televiziune care există faţă de un serviciu la o televiziune pirat care nu există dar care vrea să fure identitatea RealitateaTV.
Evanghelistul Cristi Marin care propovăduieşte Evanghelia de la Willbrook cum a spus piratul premiant Cătălin Popa, Cristică, deci, nu a vorbit cu oamenii fără discernământ. Pe unii i-a ocolit, ce-i al RTV e pus deoparte. Acum, hai să ni-l imaginăm pe Cristi Marin făcând presiuni. Dar pe Letiţia Zaharia?

Dupa cum se vede, realitatea media nu are nici pe departe bani pentru 
a plati toti cei 600 de oameni care lucreaza si sustin programele postului. 
situatia companiei nu poate permite nici sustinerea operatiunilor 
curente de productie, fara a mai vorbi de plata datoriilor.

Datoriile au fost făcute pe vremea când piratul Popa era director (acum e doar propagandist). Adevărat, şi Enache era director pe atunci. Dar invocarea acestui motiv este o jegoşenie în plus din partea piratului Popa. El, sărăcuţul, a aflat de curând că Realitatea Media are datorii şi ne spune şi nouă... până acum n-a ştiut. Câtă ipocrizie!

Mai mult, orice planuri legate de viitor (indexari de salarii,
achizitia de echipamente noi) sunt imposibile.

Salariile de la Realitatea Media sunt garantate de Elan, tot pe vorbe. Cum altfel? Dar măcar la el este emisia, aparatura, la RTV nu e nimic. Alte garanţii? Da, apariţia celui de-Al Treilea Război Mondial peste trei ani e o garanţie? Aduce rating. Nu, nici Mafalda nu ştie asta dar ştie laureatul Popa ce şi cum va fi. 
Am aflat din acest pasaj al misivei piratului şi ce bani nu are Realitatea Media. Dar ce bani are RTV, ştim? Are mulţi bani sub formă de promisiuni. Îmi pare rău că pe Enache l-a durut gura ca pe lângă cei 25% ai lui Sebi, să mai fi pus şi el 25%. Ieşeau 50%, deci. Ca Băsescu înainte de alegeri când le majora salariile profesorilor şi medicilor cu.... cât voiau ei! Popa, tu salariile cui le-ai mărit ca Băsescu la televizor?


Dar mai bine sa lasam faptele sa se intample, cu siguranta ca vor vorbi mai convingator decit mailurile mele, ale dlui sebastian ghita sau ale dlui elan schwartzenberg.

 Multumesc,

 Catalin


Caşca-malaşca Cătălin Popa! ar zice colegii de la Publika (să te interesezi ce înseamnă).

Finalul apoteotic i-a băgat în aceeaşi oală pe Sebi şi Elan. Doar el, reporterul frenetic Popa a rămas imparţial. Sebi şi Elan vor da mesaje convingătoare iar viaţa, destinul, soarta va arăta că el a avut dreptate, faptele se întâmplă şi lui i se confirmă prezicerile. Nostradamus de Prahova, nu alta!


După vreo 24 de ore de la mesajul piratului laureat, a venit răspunsul la aceeaşi crâşmă Doina, unde Elan a vorbit cu o altă parte a angajaţilor, mai cu seamă cu cei de la Ştiri. La intrarea în restaurant, în stradă, erau parcate două dube cu jandarmi. Nu ştiam dacă au venit să ne apere de piraţi sau, dimpotrivă, sunt în slujba piraţilor şi urmează să ne ridice pe toţi odată. Erau veniţi să-i apere pe nişte unii care mâncau la mese mari, rotunde. Într-un salon de la etaj, chelnerii au pus paravane asemănătoare celor folosite la începutul secolului trecut în filmele mute când femeile îşi scoteau ciorapii… şi împărţirea astfel făcută, înghesuiţi la mese puse într-un oarecare careu, mi-am revăzut colegii de la Ştiri extrem de interesaţi de discursul lui Elan. Partea proastă a fost că Elan nu a avut microfon şi ăia de dincolo de paravan care haleau fripturi şi toate cele, nu păstrau liniştea că nu-i interesa soarta Realităţii aşa că Elan nu se auzea prea bine. Ideea a fost că nu a promis nicio mărire de salariu. Nu a promis nici că îi ia gâţii lui Ghiţă. Mi-a plăcut la nebunie când a spus “Nu pot să pierd, nu-mi permite religia”. A încercat să explice cum e cu insolvenţa, adică un fel de amânare a datoriilor care să permită redresarea financiară şi plata inclusiv a datoriilor într-un timp de… X ani… cum că nu vrea să se amestece în politica editorială (asta a mai spus şi la întâlnirea trecută) şi că treaba lui e să facă o afacere din care vrea să câştige.
De data asta mie nu-mi era foame. M-am dus mâncat. Elan mi-a oferit un sandwich. Nu m-a încântat. Am băut o cafeluţă şi două ceşti de vin fiert. Bun. Apoi m-am urcat la volan.